În atenţia Vizitatorilor – Momentan Expoziţia Etnografică este închisă publicului (11 octombrie 2017 – 15 august 2018)

Expoziţia de etnografie redă un amplu tablou al creaţiei populare din zonele etnografice ale judeţului Alba (Zona Aiudului, Zona Sebeşului, Zona Târnavelor, Zona Albei, Zona Munţii Apuseni: Valea Ampoiului, Valea Arieşului, Buciumănimea), oferind publicului vizitator posibilitatea studierii fenomenului artistic popular, caracteristic acestui ţinut.

Prima sală  intitulată sugestiv “Semnele credinţei”, întruneşte icoane pictate pe sticlă şi lemn, uşi împărăteşti, cruci de altar, cruci pictate de mână, prapori, candele, la care se adaugă fotografii  cu monumentalele biserici de lemn şi pictura lor murală.

Obiectele expuse sunt reprezentative pentru Transilvania secolelor XVIII-XIX şi începutul secolului XX, perioadă de maximă dezvoltare a acestui meşteşug, când în judeţului Alba se constată pe lângă prezenţa unor şcoli de pictură locale (Laz, Lancrăm, Maierii Albei Iulii, Feisa) şi cea a numeroşilor zugravi veniţi din alte zone ale Transilvaniei.

“Semnele începutului” este  titlul sălii din circuitul expoziţiei care se referă la obiceiuri, credinţe şi practici legate de acest moment important din viaţa omului – cel al intrării în existentă – naştrerea, prilej de bucurie şi sărbătoare pentru membrii familie şi rudeniile mai apropiate.

“Scoaterii zestrei” a fost pe timpuri unul dintre cele mai importante momente din cadrul ceremonialului nupţial, deoarece cu acest prilej mireasa însoţită de alai avea ocazia să-şi etaleze în faţa întregii comunităţi săteşti starea materială, care era reprezentată printre altele de numărul pernelor aşezae pe lada de zestre.

“Şezătoarea” obicei străvechi cu multiple funcţionalităţi şi implicaţii în viaţa socială a membrilor unei comunităţi rurale tradiţionale, este prezentată în cadrul unui interior ţărănesc specific zonelor de seş din judeţul Alba.

Obiceiul “vergelului“ sau “sânvăsâiatului” denumit aşa pentru că era practicat în noaptea Anului Nou (Sfântul Vasile), consta în împodobirea unei mese cu ţesături de lână şi bumbac, pe care se aşezau un anumit număr de  blide (5, 7, 9), sub care erau puse  mai multe obiecte cu caracter simbolic ce vor da indicii asupra trăsăturilor de caracter ale viitorului mire. Fiecare fată ridica pe rând câte un blid, şi aşa va putea afla  în funcţie de obiectul găsit  care le va fi ursita.

Un loc important în acest spaţiu îl ocupă însemnele de mormânt cioplite de către  meşterii populari din satele aparţinătoare Văii Sebeşului (Laz, Loman, Pianu de Sus), reprezintă obiceiul străvechi, astăzi dispărut de a aşeza la mormintele bărbaţilor stâlpi funerari ciopliţi şi decoraţi în stil geometric, iar la mormintele femeilor cruci decorate în acelaşi mod.

Diversitatea obiectelor confecţionate din lemn reflectă importanţa  pe care acest domeniu a avut-o în viaţa economică a comunităţilor rurale, ele reprezintă de fapt diversitatea ocupaţiilor cărora le sunt destinate: obiecte folosite în industria casnică textilă, de uz casnic şi cele legate de transportul cu animale, impresionează prin varietatea şi fantezia compoziţiilor ornamentale.

În puţinele domenii ale culturii populare săseşti şi maghiare din România pretenţia populaţiei săteşti pentru frumos şi decorativ s-a manifestat mai ales în cazul mobilierului pictat  Cu timpul fiecare centru de tâmplari-pictori şi-a format  stilul său propriu, conform cunoştinţelor meşteşugăreşti acumulate şi adaptate pretenţiilor pieţei respective. Astfel de centre populare de confecţionare a mobilierului pictat au existat  în zonele Trascău şi Sebeş, care acopereau cerinţele  număr foarte mare de sate din judeţul Alba.

Alte elemente ale civilizaţiei populare cum sunt cojocăritul, olăritul, dogăritul, sunt prezentate în cadrul unui târgurilor tradiţionale de pe Muntele Găina şi Sebeş. Aici sunt expuse vase de ceramică executate în centrele de olăritale judeţului Alba (Săsciori, Gârbova) şi din judeţele limitrofe, dar şi obiecte connfecţionate de meşterii lemnari din Munţii Apuseni (doniţe, ciubere, tulnice, etc).