Proiectul FRAGMED
Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia partener în proiectul FRAGMED – Un puzzle transilvan: reconstituind cultura medievală din fragmente de codice
Biblioteca Filialei Cluj a Academiei Române este unul din principalii depozitari ai memoriei Clujului medieval. Aici se conservă o mare parte din ce a supraviețuit din bibliotecile instituțiilor ecleziastice ale orașului medieval: parohia catolică Sf. Mihail, abația benedictină din Cluj-Mănăștur, conventurile franciscan și dominican, trecute toate în patrimoniu iezuit sau unitarian, în sec. XVI. Devenite caduce, manuscrisele medievale copiate pe pergament au fost dezmembrate și folosite ca legături de carte tipărită. Timp de sute de ani, aceste fragmente prețioase de manuscrise medievale au fost expuse murdăriei, prafului, umidității și au fost complet ignorate. În anul 2018, Conf. dr. Adrian Papahagi de la Facultatea de Litere a Univ. Babeș-Bolyai a avut inițiativa inventarierii cărților legate în fragmente de manuscrise medievale: au rezultat 169 de volume și 10 fragmente desprinse din legături. Dintre acestea, în cadrul proiectului intitulat FRAGMED – Un puzzle transilvan: reconstituind cultura medievală din fragmente de codice finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA în valoare de 128775,57 Euro, ce urmează să se desfășoare pe o perioadă de 24 de luni ne propunem să restaurăm în folosul patrimoniului național, să descriem în folosul comunității științifice internaționale și să expunem în folosul publicului clujean și internațional 21 de piese relevante pentru istoria Clujului și a Transilvaniei medievale.
De ce este esențială restaurarea fragmentelor? În primul rând, pentru că partea filei lipită de coperta cărții moderne nu poate fi citită. Prin desprinderea filei de pergament din legătură (și, firește, restaurarea legăturii rămase a cărții de sec. XVI-XVIII), va deveni lizibilă o cantitate cel puțin dublă de text (recto + verso). În al doilea rând, fiindcă acestea sunt adesea atât de murdare pe partea expusă luminii, umezelii și prafului, încât elemente importante de decorație abia mai pot fi văzute.
Exemplificăm cu fragmentul din legătura cărții de sec. XVII cu cota BMV R. 19, care provine din splendidul antifonar comandat la sfârșitul sec. XV la Praga pentru catedrala din Oradea, al cărui corp principal se află azi la Győr, în Ungaria.
Iată cum arată inițiala locuită G într-o pagină curată a antifonarului de la Győr și ce mai poate fi zărit pe fragmentul din legătura cărții păstrate în biblioteca clujeană:
Restaurarea fragmentului va scoate la lumină nu doar muzica și textul liturgic, ci și ilustrații artistice de mare valoare, spre folosul istoricilor de artă, dar și al publicului general, care va vizita expoziția la finalul proiectului nostru. De asemenea, este posibil ca partea din fragment lipită de cartonul legăturii să prezinte alte elemente de decorație, mai bine păstrate.
Să adăugăm că restaurarea, identificarea și descrierea științifică, precum și valorificarea prin albume, site-uri internet și expoziții a fragmentelor de manuscrise medievale este astăzi un trend important în Europa. Putem cita, spre ilustrare, inițiativa Fragmenta codicum care a produs mai multe cataloage de fragmente în Ungaria (http://www.fragmenta.oszk.hu/), site-ul și revista proiectului Fragmentarium de la Universitatea din Fribourg, Elveția (https://fragmentarium.ms/), expoziția și publicația bibliotecii din Fulda, Das Ganze im Fragment (ed. A. Sorbello Staub, Fulda: Michael Imhof, 2016) sau proiectul și site-ul Virtual Manuscripts al Universității din Bergen, Norvegia (http://fragment.uib.no/).
În acest context, estimăm că proiectul de restaurare, descriere, catalogare și expunere (fizică, virtuală on-line și printr-o publicație tipărită) vor avea următorul impact asupra următoarelor tipuri de public și entități:
– comunitatea locală (elevi, studenți, profesori, cler, public general): cunoașterea unei părți a patrimoniului religios, artistic, muzical, livresc, istoric și, în general, cultural al Clujului, care până acum a rămas ascuns în depozite și în legături;
– comunitatea științifică locală și internațională (cercetători în istorie medievală, istoria artei, istoria muzicii, filologie, paleografie, codicologie etc.): accesul la piese codicologice ignorate complet până acum și posibilitatea de a face noi corelații între aceste fragmente și manuscrise păstrate în alte locuri;
Să menționăm, în fine, că proiectul nostru va introduce în patrimoniul cultural național 20 de noi piese medievale, până acum ocultate prin faptul că nu aveau un statut de sine stătător, ci erau simple elemente necatalogate și nediferențiate ca atare în legătura unor cărți produse în secolele XVI-XVIII. De asemenea, acestea vor fi restaurate și conservate corespunzător, ceea ce le va feri de degradare.
Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice.
În total, cele trei state au contribuit cu 3,3 miliarde Euro între 1994 și 2014 și 1,55 miliarde Euro pentru perioada de finanțare 2014-2021.
Mai multe detalii sunt disponibile pe www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro.
Programul RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului și are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și managementul patrimoniului cultural.
Mai multe detalii sunt disponibile pe www.ro-cultura.ro