Miercuri, 9 octombrie 2024, ora 12, la Sala Unirii – Aripa de Nord va avea loc vernisajul expoziției Regii Iugoslaviei, Alexandru și Maria. 90 de ani de la atentatul din Marsilia (1934-2024).

În 9 octombrie 1934, în Franța, la Marsilia, au fost uciși într-un atentat regele Alexandru al Iugoslaviei și ministrul de externe al Franței, Louis Barthou. Moartea regelui Iugoslaviei a schimbat nu doar destinele unei țări, ci și al soției sale, Maria, principesă a României.

Comemorarea celor 90 de ani de la atentat constituie prilejul unei evocări a personalității celor doi regi, pornind de piesele din patrimoniul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia. Maria a fost a doua fiică a regilor României, Ferdinand și Maria. Împreună cu bunicii (regele Carol și regina Elisabeta), cu părinții ori frații săi (Carol, Elisabeta, Nicolae, Ileana) o regăsim în numeroase fotografii care au circulat în epocă. Mignon (numele cu care era alintată în familie) sau Mărioara (nume folosit de presă și de români în general, pentru a nu o confunda cu mama acesteia) părea să rămână în umbra părinților și fraților ei, dar în 1922, prin căsătoria cu Alexandru, regele Iugoslaviei, cursul vieții sale s-a schimbat. Principesa a devenit o regină care, asemenea soțului ei, a încercat să-și îndeplinească îndatoririle față de noua sa patrie, fără a uita însă țara în care a crescut. Logodna din București și nunta de la Belgrad au fost filmate, articole de ziare le descriu în amănunt, regina Maria le amintește și ea în jurnalul său, cu toate momentele desfășurării acestora. Cei doi au revenit în România în fiecare an, în vizite oficiale și neoficiale, regina Maria a Iugoslaviei a participat la ceremonia încoronării de la Alba Iulia din 15 octombrie 1922. Presa locală și centrală surprinde prezența acesteia în articole și fotografii pe care le regăsiți și în expoziția de Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

Atentatul din 9 octombrie 1934 a fost un moment comentat de presă, Louis Barthou, ministrul de externe al Franței, fiind și el un prieten recunoscut al României. Panegiricele dedicate acestora, dar și revistele care apar cu coperte marcate cu chenar negru ce marcau doliul național, sunt dovezi ale atenției de care bucurau cei doi. Regina Iugoslaviei a rămas și ea în atenția presei din România, mama ultimului rege al Iugoslaviei păstrând în continuare legătura cu țara natală.

Câteva telegrame de felicitare cu prilejul căsătoriei din 8 iunie 1922, dar și documente referitoare la doliul instituit în România după atentatul din 9 octombrie 1934, completează expoziția prin colaborarea Muzeului Național al Unirii Alba Iulia cu Serviciul Județean Alba al Arhivelor Naționale. Alte câteva scrisori semnate de principesa Mărioara ori de alți membri ai Casei Regale a României, dar și file din jurnalul Reginei Maria ne-au fost oferite prin amabilitatea Arhivelor Naționale ale României.

Expoziția va fi deschisă publicului până în 9 noiembrie 2024.