Exponatul lunii mai Manuscrisul memorandistului Rubin Patiția (1841-1918) despre Ecaterina Varga (1802-1858)

Exponatul lunii mai

Manuscrisul memorandistului Rubin Patiția (1841-1918)

despre Ecaterina Varga (1802-1858)

Marți, 7 mai 2024, ora 11:00 la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, va fi vernisat exponatul lunii mai: Manuscrisul memorandistului Rubin Patiția (1841-1918) despre Ecaterina Varga (1802-1858).

Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba, Direcția Județeană pentru Cultură Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia

Mare pierdere a fost pentru țara moților pieirea ei dintre noi”, spuneau moții după pierderea ei. Atunci, numele ei de ce nu s-a încrustat mai adânc în istoria neamului? Cine a fost? Ce a făcut? De ce sunt atât de puține informațiile despre ea?

Este vorba de o femeie născută în Hălmeag (districtul săsesc Cohalm / Rupea, jud. Brașov). În drumurile ei pentru a-și apăra drepturile, a ajuns și la Aiud. Încercând să discute cu avocatul săracilor, aici i-a cunoscut pe reprezentanții locuitorilor din Bucium (zona Apusenilor) aflați, la rândul lor, din 1836, în proces cu autoritățile timpului, pentru recâștigarea unor privilegii pierdute. Impresionată de situația grea în care aceștia se aflau, Ecaterina Varga, vorbitoare de maghiară, germană și română, s-a așezat în slujba lor, punându-și îndemânarea, câștigându-le încrederea, reprezentându-i în fața autorităților, scriindu-le petițiile către autoritățile din Sibiu, Cluj, Pesta, Viena. Nimeni nu a aflat niciodată de ce Ecaterina Varga i-a ascultat, iar apoi a hotărât să-i urmeze.

Pentru autorități, demersurile ei în favoarea oropsiților români au transformat-o într-o aventurieră, „Horea în fustă”. Declarată periculoasă, inițial a fost ținută sub observație, apoi a fost prinsă, condamnată și întemnițată la Aiud și în Alba Iulia.

Dintr-un manuscris al memorandistului Rubin Patiția, datat la începutul veacului XX și păstrat în colecția Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, aflăm câte ceva despre Ecaterina Varga și implicarea acesteia în apărarea drepturilor moților în anii premergători războiului civil din Transilvania din 1848-1849.

Ionela Simona Mircea,

muzeograf MNUAI

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

FII PREGĂTIT