Expoziția Repere. ASTRA – 165 de ani
Expoziția Repere. ASTRA – 165 de ani
Sâmbătă, 24 octombrie 2026, ora 12:00, la Sala Unirii Alba Iulia (Aripa de Nord), va avea loc vernisajul expoziție Expoziția Repere. ASTRA – 165 de ani. Evenimentul este organizat de de Consiliul Județean Alba, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia în colaborare cu Biblioteca Județeană Astra Sibiu și Muzeul Național Brukenthal Sibiu
Născută din nevoia de păstrare a tradițiilor, a limbii materne, a istoriei naționale a românilor aflați în secolul al XIX-lea în componența unui stat multietnic, care cultiva patriotismul și loialismul tuturor supușilor față de împărat și patrie generând, în fapt, mai degrabă relații de concurență interetnică și nu o armonizare, ASTRA a fost gândită de fondatori ca spațiul necesar menținerii identității românești, mai mult, ca suport pentru rezistența și emanciparea prin cultură a românilor ardeleni.
În cadrul adunării constitutive a ASTREI, din 23 octombrie / 4 noiembrie 1861, în staff au fost aleși: episcopul Andrei Șaguna ca președinte, canonicul de Blaj și eruditul filolog Timotei Cipariu ca vicepreședinte, iar George Barițiu, fostul profesor de la Blaj și întemeietor de presă românească la Brașov și Sibiu, secretar. De la început s-a subliniat că scopul Asociațiunii era de a răspândi lumina, de a educa mintea, a îmbărbăta inima și a îndruma nația română pe calea unității și progresului. La dispoziția comitetului central al ASTREI s-a aflat un corp de specialiști care activau în cadrul secțiilor Asociațiunii având rolul de a oferi sugestii și recomandări pentru atingerea obiectivelor stabilite.
În perioada 1861-1914, Asociațiunea a avut ca scop principal edificarea unei națiuni moderne, cu existență autonomă, în condițiile lipsei unui cadru propriu statal, sub aspect etnic. Meritul major al instituției a fost acela de a fi avut în vedere națiunea, în întregul ei, prin promovarea unui dialog cultural între elite și mase. Cu mijloace eficiente – prelegeri, expoziții, publicații, cursuri de alfabetizare, serbări, burse, stipendii, crearea de cooperative economice etc. – identitatea națională trebuia să depășească nivelul elitelor, devenind o stare de conștiință asimilată și în lumea satelor, unde locuia majoritatea românilor. În perioada războiului ASTRA și-a întrerupt, în bună măsură, activitatea.
După Marele Război și formarea României Mari, ASTRA a rămas în slujba idealului național român fără a aduce atingere drepturilor și progresului celorlalte neamuri. Și-a asumat misiunea de a milita ca prin cultură, muncă, morală și sănătate fizică, românii să ocupe locul cuvenit între etniile conlocuitoare. Unirea sufletească a românilor, despre care vorbeau toate societățile culturale ale timpului, trebuia să-i urmeze celei politice. Trebuiau atenuate particularismele culturale și de identitate ale românilor din vechile provincii, datorate viețuirii, vreme îndelungată, în medii politice, etnice și culturale străine. ASTRA a rămas concentrată pe mediul rural, ca rezervor curat al energiilor naționale.
ASTRA a format și a sprijinit consolidarea de caractere naționale. Creată sub un regim străin, pe principiul că unde dezbină legea, cartea poate uni, ASTRA a reprezentat lumina și forța necesară românilor din Ardeal de a rezista, dezvolta și consolida credința și idealurile naționale. După Unire, rolul ASTREI s-a nuanțat, acționând în continuare pentru ridicarea materială, morală și intelectuală a lumii satelor, cu precădere, scopul final fiind de consolidare a unirii sufletești ca fundament al consolidării politice.
Curator Ionela Simona Mircea