Expoziție / Conștiință și acțiune politică. Mișcarea memorandistă (1892-1894). 130 de ani.
Joi, 21 noiembrie 2024, ora 11.30, la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia va fi vernisată expoziția Conștiință și acțiune politică. Mișcarea memorandistă (1892-1894). 130 de ani.
Expoziția marchează împlinirea a 130 de ani de la redactarea Memorandumului Transilvaniei, o petiție semnată de liderii românilor din Transilvania și adresată în 1892 împăratului austro-ungar Franz Joseph.
Acesta prezenta consecințele instaurării dualismului austro-ungar și cuprindea principalele revendicări ale românilor transilvăneni, printre care se număra recunoașterea drepturilor politice și confesionale.
Din această cauză autoritățile maghiare au deschis acțiune juridică împotriva Comitetului Național Român și altor fruntași ardeleni în mai 1893, sub acuzația de atentat împotriva statului maghiar.
Procesul s-a desfășurat la Cluj, între 25 aprilie și 7 mai 1894 și s-a încheiat cu condamnarea a 14 fruntași memorandiști la o pedeapsă cumulată de 31 de ani și 18 luni de închisoare.
Tot cu această ocazie va fi lansat și volumul Memorandul românilor din Transilvania și procesul de la Cluj (1892-1894) având ca autor pe istoricul Ovidiu Muntean.
Volumul va fi prezentat de Ionela Simona Mircea istoric în cadrul muzeului albaiulian.
Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.
Momentul de vârf al mișcării memorandiste l-a reprezentat, fără îndoială, procesul memorandiștilor români, desfășurat la Cluj în perioada 7-25 mai 1894.
Expoziția “Conștiință și acțiune politică. Mișcarea memorandistă (1892-1894). 130 de ani”, organizată de Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia (dr. Ionela Simona Mircea) în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca (dr. Ovidiu Muntean), readuce în atenția publicului acest fragment din istoria românilor transilvăneni, din timpul sistemului dualist al Imperiului Austro-Ungaria.
Memorandul românilor din Transilvania și Ungaria (1892) a atacat valabilitatea și legalitatea uniunii Transilvaniei cu Ungaria, votată de o Dietă nereprezentativă (1865), confirmată apoi printr-o lege specială a Parlamentului de la Budapesta (1868), și a denunțat politica ungară de hegemonie și deznaționalizare a poporului român, relatând detaliat situația românilor din Transilvania începând cu anii 1866-1868. Prin apelul la împărat s-a încercat conștientizarea cercurilor politice vieneze asupra consecințelor nefaste ale regimului dualist.
Ignorați de împăratul de la Viena și de cercurile politice budapestane, târâți în fața instanței și condamnați la ani grei de temniță, memorandiștii (fruntași ai PNR din Transilvania) au avut sprijinul maselor populare și sprijinul României și a regelui Carol I. Mai mult, procesul derulat la Cluj a avut răsunet în plan extern, fiind urmărit de ziariști acreditați din mai multe țări europene, câștigarea opiniei publice europene de partea lor fiind, poate, cel mai mare succes al memorandiștilor.
Atitudinea Vienei a pus capăt loialismul tradițional al românilor ardeleni față de împărat. Mișcarea a contribuit și la intensificarea colaborării dintre naționalitățile din Ungaria (români, sârbi, slovaci), care s-a concretizat în organizarea Congresului Naționalităților de la Budapesta în 1895. În același timp, mișcarea memorandistă a validat în plan politic o generație de luptători în arena politică a timpului, numită ceva mai târziu cu apelativul generația Marii Uniri, care a avut un rol important la înfăptuirea României Mari.
În expoziție sunt prezentate piese puțin cunoscute din patrimoniul celor două muzee.
Din patrimoniul muzeului clujean amintim o serie de documente achiziționate de la Camila Tilea, o rudă a diplomatului Viorel V. Tilea (nepotul memorandistului dr. Ioan Rațiu), precum: actele originale ale Procesului memorandistilor din 1894 (actele de acuzare, expunerea de motive, conceptul Declarației finale, sentința de condamnare, actele juridice referitoare la respingerea recursului și încarcerarea memorandiștilor în închisorile din Seghedin și Vaț, telegrame privitoare la manifestările de solidaritate din România, corespondența cu conducerea Ligii culturale de la București, precum și ziare ale vremii ce comentau dezbaterile din sala Redutei din Cluj, unde s-a desfășurat procesul etc.). Deosebit de valoroase sunt piesele donate de Augustin Rațiu: documente și obiecte personale ale dr. Ioan Rațiu, trusa de birou, portretele în ulei ale memorandistului și soției sale Emilia, fotografii de epocă, publicistică, exemplarul tipărit al Memorandului, documentele ședinței din 25 martie 1892 unde s-a hotărât data trimiterii actului la împărat și componența delegației care urma să plece la Viena ș.a.
Din patrimoniul muzeului albaiulian amintim câteva piese deosebit de valoroase: adeziunile transilvănenilor la mișcarea memorandistă (adunate într-un volum); un Album deschis din partea deținuților la Vaț în prinsoarea de statu și dejucați de Clusiu în procesul Memorandului 1894; fotografii, sigilii și documente care conturează personalitatea memorandistului Rubin Patiția (născut la Câmpeni, stabilit, apoi, în Alba Iulia) și câteva manuscrise ale acestuia referitoare la Horea și Avram Iancu, la tumultoșii ani 1848-1849 în Apuseni, ori la istoria orașului Alba Iulia; documente și fotografii care conturează personalitatea lui Vasile Lucaciu, ziarele Golgota, Tribuna.
Curatori:
- Ovidiu Muntean
- Ionela Simona Mircea